Tabăra de creație Baia Sprie: 2009

2009 - Analiza Dealul Minei

Echipa 1 Lacul Albastru: Lorant Molnar

Echipa 2 Puțul Măgura Băii + Excavație: Valentin Meteș, Ștefan Grosariu,

Echipa 3 Calepa Calvaria : Victor Corbean,

Analiză flora existentă: Mihaela, Erika

Structura dealului:

Munții Gutinului. Situat in nordul țării, masivul eruptiv al Gutinului găzduiește, pe versantul său sudic, mai multe zăcăminte filoniene polimetalice cu Pb, Zn, Cu și unele auro-argentifere, ele pot fi grupate în doua zone: zona de vest cu zăcămintele ILba Handal, Cicârlau, Nistru-Băița și zona de est cu zăcămintele Herja, Baia Sprie, Cavnic-Roata, Jereapan, Văratec.

Baia Sprie situat la 10km de Baia Mare, lângă Dealul Minei (Măgura Baii) de la nord de Baia Sprie. Mineralizatia este localizată în doua fracturi filoniene, amplasate pe contactele de culcuă și acoperiș ale unui dike andezitic cu formațiunile argilo-marnoase, cu intercalații de tufuri, tortoniene, ce alcatuiesc fundamentul regiunii. Dike-ul, gros de 200-300 m, este format din andezite amfibolice cu piroxeni, care trec în zona de culcuș profund la riolite. Pe contactul de culcuș se afla Filonul Principal este cel mai mare filon cunoscut în țară. Are o lungime de 2.6-2.8 km, este deschis în adâncime pe mai bine de 600 de m și are o grosime cuprinsa intre 0.5 si 15-16,0 m (grosimea medie 4.0).

Filonul Nou are o înălțime și lățimi mai reduse, dar prezintă aceleași caractere mineralogice. Mineralizația are un caracter complex. Pe verticală zăcămantului s-au deosebit trei zone cu mineralizații diferite:

- la partea superioară, o mineralizație auro argenitiferă cu aur nativ, arsen, pirită, mispachel, sulfosăruri( proustit, pirargirit, bournonit, tertraedrit, berthierit, semseyit, fulopit) si sulfuri de Pb, Zn, Cu în cantitate redusă;

- între orizonturile VII si Xi o mineralizație predominant de Pb și Zn cu blendă, galenă stibină calcopirită, pirită, mispichel, sulfosăruri etc;

- sub orizontul XI, o mineralizație predominantă cupriferă cu: pirită, calcopirită, marcasită și subordonat blendă, mispichel în care apar sporadic oligist si wolframați.

Ganga este formată din: cuarț, ametist, calcit, dolomit, siderit, ankerit, rodocrozit, baritină, gips.

Geneza stabilită in funcție de compoziția mineralogică, fenomenele de autometaformism ale andezitului gazdă (silicifieri, aduralizări, sericitizări, cloritizări) și temperaturile de formare a cristalelor de cuarț, este mezotermală.